Cup&Candle sau atelierul de lumânări care pun în valoare ceștile vechi de porțelan

Oana Botezatu este jurnalistă, mamă, bloggeriță și, din 2013, antreprenor din pasiune. Inspirată de o idee de reciclare a lumânărilor descoperită pe un site, a pus bazele Cup&Candle, un brand de lumânări având ca suport cești vechi de porțelan. Visează să-și dezvolte frumos ideile mai departe și ar vrea să poată transmite parfumul lumânărilor sale și în gif-uri. Ne povestește despre obstacole, frici și perseverență mai jos, într-un interviu care sperăm să vă inspire să nu renunțați niciodată la ideile voastre:

Cup&Candle e o idee pornita din pasiune și cu siguranță acesta e și secretul pentru concretizarea unui proiect de suflet, cum e cazul tău. De unde a venit pasiunea aceasta și cum a pornit ideea?

Pasiunea a crescut în timp, nu am fost dintotdeauna pasionată de handmade și cu atât mai puțin de porțelan sau de lumânări ambientale. E adevărat, aveam câteva ore de lucru manual la activ când am început să fac lumânările în cești, dar, în afară de experiența din clasele primare, nu puteam să mă laud cu cine știe ce realizări. Sunt pasionată dintotdeauna, însă, de târgurile de vechituri, pe care le vânez de ani mulți, în țară și în străinătate, peste tot pe unde ajung. Dintr-un astfel de târg am cumpărat primele cești în care am turnat lumânările din ceară naturală de soia Cup&Candle. Ideea mi-a venit după ce am citit un articol în care scria că resturile de lumânări pot fi topite în casă și transformate în noi lumânări, în recipiente diverse. În enumerare scria ceva și de niște cești de la bunica. Ideea mi-a rămas în minte o perioadă și mi-am adus aminte de ea când am găsit niște cești frumoase, vechi, într-un târg de antichități din București.

Cum a fost drumul până la realizarea proiectului? Cât de dificil este să duci la îndeplinire un simplu vis?

De la idee până la primele încercări, au trecut vreo 2-3 luni, timp în care mă tot întrebam ce rost are să fac asta. Mai mult împinsă de la spate, am făcut primele încercări. Și apoi am tot făcut încercări, vreo jumătate de an. Să faci o lumânare – și mai ales una din ceară de soia – nu e atât de simplu precum pare și precum eu însămi am crezut inițial. Împreună cu iubitul meu de atunci, actualul meu sot, am topit multă ceară până am obținut lumânarea perfectă – cu textură fină, parfumată, fără crăpături, fără nici cel mai mic defect. Am învățat să facem lumânări urmărind tutoriale video pe YouTube. Dar chiar și așa ne-am lovit de multe mici probleme. De exemplu, primele 10 lumânări făcute nu au ars. 🙂 Așa ne-am dat seama că grosimea fitilului se alege în funcție de diametrul ceștii. Iar acesta e doar un mic secret. Vreo jumătate de an, cum spuneam, am făcut mai mult matematică și chimie decât artă: am măsurat, am cântărit, am scăzut și am adunat, am fost atenți la timpii de topire, de mixare cu parfumul, de turnare etc. Într-un final, am reușit să obținem rețeta perfectă. 🙂

Ce te-a motivat pe tine și care sunt resursele cele mai importante pentru tine?

Sunt foarte ambițioasă și nu renunț niciodată la ceva ce îmi pun în minte. Pornesc greu, fiindcă sunt perfecționistă și vreau să știu de la bun început că lucrurile vor decurge conform planului. Dar și dacă pornesc, greu mă mai opresc. M-a motivat deci felul meu de a fi. Nu pot începe ceva și apoi să abandonez doar fiindcă a fost mai complicat decât credeam inițial. Resursa mea cea mai importantă a fost și este soțul meu. Fără el și fără încrederea lui, probabil că aș fi făcut lumânări doar pentru propria casa. 🙂

Care au fost cele mai mari obstacole și cum ai reușit să le depășești?

Cel mai greu a fost să gasim rețeta lumânării de soia perfecte, care să arate bine și să miroasă excelent. Apoi, o provocare continuă a fost găsirea unor piese din porțelan care chiar să merite a fi puse în valoare în povestea asta. Cești din porțelan găsești peste tot, dar eu nu am vrut să fac lumânări în porțelan chinezesc ieftin, ci am căutat – și caut – mereu piese care să fie din porțelan de calitate, eventual vechi de câțiva ani, dar excelent păstrat. Și mai am un obstacol, de care încă nu am reușit să trec: nu știu cum să fac să pun parfumul lumânărilor într-un .gif. 🙂 E foarte greu să vinzi lumânări ambientale handmade online. Mulți spun că lumânările Cup&Candle sunt mult mai faine în realitate, arată mult mai bine decât în poze și miros extraordinar. Problema aceasta nu am cum să o rezolv decât cu un magazin fizic. 🙂

Ce înseamnă curajul pentru tine și când te-ai simțit cea mai curajoasă?

Curajul, pentru mine, înseamnă să nu renunți atunci când ai face asta fără să clipești. Mai stai, mai lasă ideea la dospit, mai cere un sfat, o părere, dar nu renunța din prima. S-ar putea să treci pe lângă ceva măreț. Eu m-am simțit curajoasă când am dus lumânările în cești la primul târg și am așteptat primele reacții și primele întrebări. Am avut emoții ca la bacalaureat sau mai ceva, am vorbit continuu. Și am împachetat cu mâinile tremurânde toate lumânările pe care le-am adus la târg. Am vândut tot, chiar și decorul format dintr-un ceainic și niște flori uscate.

Care e cea mai mare realizare de până acum?

De la bun început mă laud, când sunt întrebată, nu toată ziua ;), cu lumânarea Cup&Candle care a ajuns la Hong Kong. Dar asta s-a întâmplat de ceva timp, deja, așa că acum cred că marea realizare e că am trecut de 700 de lumânări un cești vândute până acum. De la 700 în sus nu am mai ținut socoteala, dar am actele, aș putea să aflu câte au fost până acum. 🙂

Ce i-ai sfătui pe oamenii care au o idee de proiect sau un vis care se poate concretiza într-un business, dar ezită să lupte pentru el de teamă?

Să facă. Să facă. Și să facă. Numai așa își vor da seama dacă visul lor arată bine în realitate, dacă ideea lor e apreciată, dacă merită sau nu. Să nu lupți pentru ceva ce visezi e foarte trist și apăsător.

Care sunt temerile tale? Care e cea mai mare frică și cum o depășești?

Uneori mă tem că nu am timp de tot ce îmi propun. Dar apoi îmi fac o listă și rezolv fiecare punct, câte unul, câte unul. Uneori mai amân pe a doua zi, alteori lucrez mai mult în avans. Dar per total sunt destul de organizată și nu știu cum reușesc să fac într-o zi cât alții într-o săptamana. Am învățat, mai ales de când am și un copil, să nu mă mai frustrez dacă nu reușesc să bifez toată lista unei zile. Așa, liniștită la minte, reușesc a doua zi să fac mai mult.

Ce planuri ai pentru Cup&Candle? Cum vezi evoluția sa?

Nu am un business plan în adevăratul sens al cuvântului, deși mulți îmi spun că ar trebui. Dar nu am timp să îl scriu. :)) Dar am planuri mari, toate în strânsă legătură cu ideea unui shop-atelier unde să se bea ceai din cești vechi de porțelan. 🙂 Cup&Candle e un brand care poate crește frumos – și o va face -, dar e o poveste căreia îi trebuie tihnă mai mult decât orice. Evoluția sa se întâmplă încet, dar sigur, cu fiecare nouă persoană care ne scrie că a cumpărat o lumânare Cup&Candle ca să o dăruiască, dar e atât de frumoasă încât o va păstra pentru sine. 🙂

Care sunt cele mai importante calități ale unui antreprenor din punctul tău de vedere?

Perseverența e pe primele trei locuri în topul meu. Apoi, eu spun ca e musai ca un antreprenor să muncească și să gândească, nu neapărat în ordinea asta. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published.