Alexandra și Denis: o poveste în pași de dans

Alexandra și Denis| București| Dans

Articol scris de Maria Seiculescu

Fotografii realizate de Andrei Gîndac

Alexandra Bălășoiu și Denis Bolborea au propriul lor motor de căutare – dansul. Prin mișcare și dans ei devin exploratori ai corpului și ai mediului înconjurător, sunt atenți la senzații, sunete, manifestări ale sinelui, mereu în căutare de răspunsuri la întrebări esențiale din viața de zi cu zi. Cei doi sunt performeri, coregrafi, părinți cu normă întreagă și cu zâmbetul pe buze.

„Pe mine mă inspiră întrebările pe care le am, despre lume, despre mine, despre ceilalți. Lucrurile neclare, aflate între cuvinte. Lucrurile despre care nu e așa de ușor să vorbești. Cele despre care nu știi cum să vorbești, sau nu vrei, sau, dacă o faci, deschizi uși către alte și alte întrebări. Îmi place să creez în jurul lucrurilor pe care le simt, dar pe care nu știu să le explic. Pornesc de la întrebări și creez întrebări. E adevărat că uneori, procesele mele de creație dau naștere unor răspunsuri. Dar ele nu sunt altceva decât mici puncte de sprijin dintr-un traseu infinit.” ne spune Alexandra.

Împreună și separat, căutarea este continuă și plină de neprevăzute, plăcute sau neplăcute, ca în viață. „Mă inspiră orice captez prin simțuri, exterior mie sau intern. Pot fi texturile vizuale, tactile, ambientul sonor, sau o piesa de pe Youtube la o calitate scăzută. Mă simt inspirat când descopăr noi sunete, self-made prin beatbox, după ce trec prin chinurile crunte de a le modela în ceva ascultabil. Sau prin propriul corp, atunci când mă mișc, trecându-l prin diferite calități, prin imaginație și prin experiența directă cu spațiul și cu ceea ce umple spațiul.” (Denis)

Spațiul creativ pentru Alexandra, încă din copilărie, a fost dansul sportiv și dansul modern, în orașul natal Pitești. Pentru facultate a ales, însă, Ingineria Aerospațială și numai în ultimul an a acordat o șansă de cursă lungă pasiunii pentru dans. A dat admitere la Coregrafie, în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) și a intrat prima! Pentru Alexandra, acest lucru a fost semn că se poate și merită să meargă mai departe. Următorul an a fost un an intens, avea cursuri la două facultăți în paralel, o licență – pe care și-a luat-o cu brio și un job part-time de inginer. Pe de altă parte, Denis ne spune glumeț: „Doamnele de la maternitate au zis că sunt cel mai frumos copil.” Originar din Craiova, Denis a avut primul contact cu dansul în clasa a X-a. Aici a rămas plăcut impresionat de show-ul de sfârșit de an al trupei de dans a liceului – Next Level Kit. „Tin minte foarte bine că au aruncat de la etajul trei cu 1000 de pliante pe care scria „Preselecție pentru trupa de dans, la ora 11:27”.  Și așa am intrat în trupă, am fost la workshop-uri, prin țară, am venit în București, am luat legătura cu tot felul de trupe de aici, m-am hotărât că asta vreau să fac cel puțin în viitorul apropiat.” Denis a fost selectat pentru show-ul TV „Dansez pentru tine”, ceea ce i-a adus ulterior mai multe colaborări cu baletul lui Edi Stancu și, pentru că din popor se aude o vorbă, că trebuie să termini și o facultate, Denis a ales și el Coregrafia, la UNATC „I.L. Caragiale”. Această alegere i-a reorchestrat cariera și viața.

Ajunși în același mediu universitar, Alexandra și Denis au fost puși față în față în cadrul spectacolului de dans „001 | Fabrica de vise” în coregrafia Simonei Deaconescu. Apoi a urmat un zâmbet pe holurile universității și o conexiune puternică. Mai departe, Denis i-a propus Alexandrei să facă parte din proiectul lui de licență și ațele au început să se împletească din ce în ce mai strâns. Au urmat mai multe colaborări ale celor doi cu Simona Deaconescu, alăturându-se companiei Tangaj Dance Collective, din cadrul căreia fac parte și în prezent.

Anul acesta, Alexandra și Denis au dat startul unei serii de cursuri sub un concept nou de ateliere de dans contemporan – Flowprints, „care se adresează tuturor celor interesați de mișcare și potențialul său transformator”, destinate în special începătorilor și intermediarilor.

„Flowprints înseamnă pentru noi, literalmente, încercarea de a captura procesele interioare aflate într-o continuă curgere și schimbare. Ne propunem să dăm o formă gândurilor și senzațiilor care ne străbat corpurile, iar mișcarea este pentru noi cea mai la îndemână unealtă. Prin mișcare devenim și prin mișcare ne exprimăm. Totul este mișcare. Felul în care ne mișcăm ne restructurează în permanență senzațiile, emoțiile și gândurile. În același timp, toate acestea pot fi folosite pentru a ne pune corpul în mișcare. Cursurile noastre de dans oferă unelte și idei de mișcare, de urmărire a sinelui și a lumii, modalități de exprimare, înțelegere și comunicare. Există un transfer foarte fluid între ceea ce experimentăm în sala de dans și ceea ce suntem în afara ei.”

Cursurile fac parte dintr-o „cutie specială cu proiecte independente ” – Indie Box – al cărui motto este de ținut minte <Exiști ca întrebare. Inevitabil, ești un răspuns>. Din aceeași „cutie” face parte și cel mai nou proiect al artiștilor „Earsight”, care vine ca o continuare a proiectului „Ear to Bucharest”, pe care Denis îl lansa cu un an înainte alături de inginerul de sunet Mara Mărăcinescu. Proiectul își propunea să reconecteze bucureștenii cu orașul, prin intermediul mediului sonor și contura, totodată, pasiunea lui Denis pentru beatbox și creație muzicală. Anul acesta, în perfect echilibru cu dezvoltarea lor ca artiști, a apărut „Earsight” ca o continuare organică, un proiect prin care își doresc să cerceteze fundalul sonor al orașului prin mișcare, dând naștere unor dialoguri interioare și exterioare între oameni cu background-uri și structuri diferite.

Indie Box este, însă, o cutie foarte valoroasă, în primul rând ca sursă a multor idei, proiecte și creații noi pe viitor, dar mai ales pentru că poartă numele unui suflet încă „mic”, dar puternic și în același timp dulce, ce aduce zâmbet și bucurie în fiecare zi celor doi părinți, Alexandra și Denis, pentru că ne spun ei:

„Indie e cea mai minunată ființă din Univers, o iubim infinit, și ne bucurăm de ea și cu ea în continuu. Iar restul cuvintelor existente pier înaintea senzațiilor și emoțiilor prin care trecem când suntem cu ea sau când ne gândim la ea. True story!”

 

Pe cei doi îi găsiți aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published.